Sa vezi, sa stii si sa nu crezi...

E greu de explicat de la ce pleaca dizertatia mea tarzie, insa - pe scurt - este o observatie personala care revine din cand in cand si care ma intriga de fiecare data cand o realizez.
Poate sunt numai eu, poate sunt mai multi ca mine...Nu stiu.
Dar ca sa aflu va intreb: vi s-a intamplat vreodata sa va uitati la un film pe care l-ati vazut de multe ori inainte sau sa cititi o carte ( si exemplele pot continua) si sa va dati seama ca in mod irational, sperati sa se termine altfel decat ultima data?
Va dau un exemplu: de cateva zile, toate canalele de documentare sunt pline de referiri si filme despre Titanic , la 100 de ani de la tragedie. Si de fiecare data cand vad un astfel de documentar, imi vine sa spun: poate de data asta vor reusi sa evite icebergul! E stupid nu-i asa?
Sau daca ati vazut vreodata Clipe inaintea dezastrului sau Dezastre in aer. Se intampla la fel. Vezi cazul unui avion care s-a prabusit si vezi momentul in care pilotul a facut o eroare si data viitoare cand il revezi iti spui: nu, nu asa! Uita-te acolo! Verifica aia!
Oare mintea noastra este facuta in asa fel incat sa nu accepte tragediile si lupta impotriva implacabilului chiar cu riscul de a deveni "irationala"?
Sau gingasul suflet feminin e de asa natura incat vrea cu orice pret un happy end?
Nu stiu.
Pot doar sa fac o constatare si atat.