La multi ani, romane, oriunde te-ai afla.
La multi ani, bucuresteanule care te-ai inghesuit astazi la parada de la Arcul de Triumf, care te-ai calcat in picioare sa vezi un brad ( da, chiar asa, un simplu brad, oricat ar fi el de inalt si Millen-ar).
La multi ani, soferule care n-ai vrut nici azi sa-ti lasi masina acasa, si ti-ai blestemat zilele daca ai ajuns prin centru .
La multi ani, politistule care te-ai chinuit sub ochii mei vreo doua ore sa fluidizezi traficul de la bradul lui Videanu ( ala mic si pricajit de la Universitate), si te-ai luptat cu soferii care claxonau a disperare.
La multi ani, calatorule cu RATB-ul care te-ai incapatanat sa te urci in autobuz desi era clar ca mai repede ajungeai pe jos.
La multi ani, calatorule cu metroul care n-ai invatat nici acum si nu vei invata niciodata sa nu te mai impingi ca un om al cavrnelor ce te afli si sa-i lasi si pe ceilalti sa coboare.
La multi ani, domnule primar, cel mai buni dintre cei care au existat vreodata in capitala, in tara si pe tot mapamondul.
La multi ani, militarule care ai defilat si astazi sa ne aduci aminte ca esti acolo daca ar fi sa avem nevoie de tine, desi tehnica nu prea iti ofera nimeni, iar de trimis, esti trimis departe de casa, sa lupti pentru o cauza care nu e a ta si sa risti sa-ti lasi nevasta vaduva si copii orfani.
La multi ani, pompierule care n-ai liniste nici o clipa din cauza miilor de accidente, care ne invadeaza televizoarele, tie care tai masini, care scoti trupuri mutilate, care stingi incendii, care te lupti cu maturica si lopata la incendiile de padure, care n-ai nici tu tehnica, dar cand mori, te poti alege cu o decoratie.
La multi ani tuturor romanilor care astazi, cu cate un stegulet in mana s-au simitit mai mandri ca fac parte din aceasta natie.
La multi ani celor care au renuntat la gandul de a pleca de acasa dupa mirajul banilor.
La multi ani tuturor eroilor din aceasta tara, care duc zi de zi o lupta de supravietuire in pofida a tot ceea ce ne doresc si ne dedica vajnicii-jalnicii nostri alesi.
