Pai, urs o sa-mi spuneti…Dar nu asta vreau eu sa aflu. Vreau sa stiu cum se striga ursu’…Cutu-cutu, …pis-pis, hai martine la tata… ?! E o intrebare care ma macina. Cu toata nebunia asta cu ursi gunoieri, ursi amatori de gratare, ursi turbati, ursi care se imprietenesc cu turistii si cu ziaristii care n-au alta treaba decat sa stea dupa coada lor…pardon, parca n-au coada…ursi care mutileaza copii inconstienti la gradina zoologica, ursi care omoara turisti straini pe munte…
Incredibil, dar in tara noastra aici, unde ne laudam ca avem cele mai multe exemplare de urs brun din Europa, minunatiile astea de animale, omoara oameni pe traseele turistice. Cum de a ajuns mos martin sa atace fara discernamant, sa coboare si sa cerseasca sendvisuri, sa nu mai fie nici Fram, nici Yogi, nici Brother Bear ???
Mi-e dor de Yogi si de inofesivul furt de cosuri de picnic…si de Fram si de tristetea lui, la amintirea gheturilor de departe…Chiar si ursuletul de plus, pare pus in umbra de tot ce se intampla
Mi-aduc aminte ca acum 3 ani m-am intalnit pe drumul spre Cota 1400 din Sinaia cu o ursoaica cu pui. Intalnit este prost spus. A taiat soseaua cu cei 2 ursuleti dupa ea si dusa a fost, in padure. Mi-a stat inima in loc, mie si celorlati doi turisti care mai erau pe acolo. Tot drumul pana sus a fost presarat cu taceri apasatoare si glume scremute : uite ursul !
De’asta ma mira obsesia noua a turistilor cu pozatul ursului. Eventual cu ursul in brate, sau cu tine in brate la urs… Sa-l chemam ca pe maidanez sa-i dam papa, sa ne imprietenim cu el pe la pubele, sa fim incantati ca ne-am tras in poza sau in film cu ursu’. Si cum sa-l strigam ?!
Ursul e urs, fie ca il vezi la circ, la zoo, in parc cu un belciug in nas sau in padure. E un animal salbatic si cel mai bine ar fi sa nu-l chemi nicicum.
Cred totusi ca am o obsesie cu ursi. Ma duc sa inchid televizorul.
No comments:
Post a Comment