Stătăul în drum

Îl cunoaştem toţi, îl întâlnim cel putin de câteva ori pe săptămână (dacă avem noroc ) şi probabil îl urâm din tot sufletul.

Stătăul în drum este o specie de vertebrata concepută ca patruped, dar rezultată cu două picioare, probabil dintr-o eroare genetică. După cum îi spune şi numele, stă în drum, oricare ar fi el acela.

Dacă circuli cu metroul îl identifici cu uşurinţă zăcând a nesimţire în mijlocul scărilor când tocmai vine trenul, sau a vagonului când vrei să cobori, sau pur şi simplu se năpusteşte peste tine înăuntru atunci când dai să ieşi.

Dacă nu-l recunoaşteţi în nici una dintre aceste ipostaze, atunci sigur l-aţi întâlnit cel puţin o singură dată, agăţat de bară, fix în dreptul coborârii, fie că e vorba de tramvai, autobuz sau orice alt mijloc de transport.

Niciodată nu are de gând să coboare la prima ( personal, îl bănuiesc că merge de la un capăt la altul cu unicul scop de a bloca uşile ) şi niciodată nu se mişcă nici un centimetru, nici chiar după eforturi susţinute de a-l îndepărta din drum. Se recunoaşte de asemenea după iritarea cu care răspunde atunci când este rugat să se mişte în dreapta sau stânga.

Alt loc în care stătăul in drum este întâlnit tot timpul, este la hipermarket. Întotdeauna în dreptul raftului de unde vrei să iei ceva şi întotdeauna, din nou, de neclintit.

Caracteristica sa principală este nemişcarea şi nesimţirea.

Din aceeaşi familie face parte mersaşul pe mijloc care întruneşte cam aceleaşi calităţi deosebit de "plăcute" şi enumerate mai sus pentru ruda sa mai puţin mobilă. Din acest punct de vedere(al mobilităţii), mersaşul pe mijloc nu stă niciodată locului, însă viteza cu care se mişcă este atât de mică, încât nu poţi şti sigur dacă îl preferi sau nu stătăului în drum.

Mersaşul pe mijloc este mult mai răspândit decât vărul său. Îl găseşti practic peste tot : pe stradă, pe holurile instituţiei unde lucrezi, la bancă unde îţi plăteşti ratele, evident la metrou şi la magazin. Aproape nu există loc unde să-l nu dai peste el.

Dacă stătăul în drum a fost conceput probabil - cred eu - ca jalon, ca sa te antrenezi la mersul pe trei cărări şi la dezvoltarea abilităţii de a nu-l călca cu căruciorul la hipermarket, mersaşul pe mijloc nu văd să aibă altă menire pe lumea asta decât să delimiteze sensurile de circulaţie ... pe trotoar (şi nu numai). Unii mergem pe o parte, alţii pe alta, iar el întotdeauna pe mijloc şi niciodată nu se grăbeşte. Fie a descoperit o nouă dimensiune a timpului, fie a câştigat la cine ştie ce loterie o grămadă de timp pe care ... îl pierde pe unde poate.

Nu se poate să nu-l ştiţi. N-o să-l descoperiţi niciodată când mergeţi cu iubitul/a la plimbare. Atunci se pierde printre oamenii care nu se grăbesc. O să-l întâlniţi însă cu siguranţă când vă grăbiţi, când vreţi să depăşiţi în pasaj la Unirii pe singura bandă de trecere liberă, sau - mă rog – care ar fi liberă, dacă nu ar fi el, mersaşul pe mijloc.

Atenţie insă, numele poate fi uneori înşelător. Nu întotdeauna merge pe mijlocul drumului, însă întotdeauna se târăşte pe mijlocul sensului tău de drum. În cazuri rare, din nefericire nu foarte rare, merge pe mijlocul drumului în sens invers decât tine, iar atunci practic coliziunea este de neevitat. De aceea recomand intotdeauna să fie ocolit, pentru că este ca şi vărul său stătăul, foarte agresiv când e scos de pe „orbita” lui ... liniară.

Totdeauna tu eşti de vină că te grăbeşti, tu eşti de vină că nu-i vezi cum stau fie încremeniţi ca statuile în calea ta, fie târându-se agale către nicăieri...

Vă jur că nu cred să fie mai mulţi stătăi în drum şi mersaşi pe mijloc ca la noi. Vara asta am bătut cu piciorul 11 oraşe din Europa şi pe multe dintre ele le-am vizitat contra cronometru, din motive de time is money, dar n-am văzut nici un exemplar.

În Bucureşti în schimb sunt peste tot.

Şi la orice oră din zi.

Cred că nu au serviciu, sau dacă au, probabil au şi un program foarte flexibil. Nu găsesc altă explicaţie pentru viermuiala continuă a oraşului ăsta. Dacă am fi la serviciu, atunci când toţi oamenii normali sunt la serviciu, atunci la miezul zilei străzile ar trebui să fie goale. Dar, nu ...

Aşa că data viitoare când ieşiţi din casă, ochii mari şi atenţie la drum ! Bucureştiul este o pepinieră de stătăi în drum şi mersaşi pe mijloc.

Dacă stau bine să mă gândesc, mulţi au şi maşini ....

Dumnezeule, ăştia sunt cei mai răi ...